Ce spune Sura A'raf? Sura care descrie soarta celor care îl neagă pe Allah (swt).

Sura A'raf este una dintre cele mai lungi sure ale Coranului. Capitolul, care a fost dezvăluit în perioada Meccană, tratează soarta servitorului ca urmare a aroganței. Am acoperit Purgatoriul, numele dat locului înalt dintre rai și iad, în știrile noastre pentru tine. Iată toate detaliile despre Sura Araf...

7 din Coran, cartea sfântă a musulmanilor. Sura A'raf este o sură foarte lungă, cu un total de 206 versete. A'raf înseamnă muntele dintre rai și iad. Deși se explică la începutul surei că comunitățile la care au fost trimiși profeții vor fi chestionate, sura După aceea, Allah (swt) a trimis mulți profeți pe pământ, dar cum unele comunități deviante i-au negat pe acei mesageri. transmite. Se spune că la sfârșitul acestui proces, mânia lui Allah (swt) a coborât asupra comunităților necredincioase. Toți cei care au auzit revelațiile profetice de la crearea lumii vor fi responsabili pentru ceea ce au spus profeții și pentru cărțile pe care Allah (swt) le-a trimis. Dacă nu aleg Islamul, care este adevărata religie, oamenii vor fi în mare pierdere.

ȘtiriPuteți găsi cum să citiți Sura A'raf și traducerea sa în turcă.

Sfântul Coran

Recitarea turcă a surei A'raf

Bismillahirrahmanirrahim

1.Elif lam mim sad

2.Kitabün ünzile ileyke fe la yekün fi sadrike haracüm minhu li tünzira bihi ve zikra lil mu'mininin

3. İttebiu ma ünzile ileyküm mir rabbikum ve la tettebiu min dunihi awliya kallem ma tezekkerun

4.Ve kem min karyetin ehleknaha fe caeha be'suna beyaten ev hum kailun

5. Fe ma kane da'vahum iz caehum be'suna illa en kalu inna künna tiran

6. Fe le nes'elennellezine ursile ilehim ve le nes'elennel murselın

7. Fe le nekussanne alayhim bi ilmiv ve mak künna ğaibn

8. Veznü yevmeizinil hakk fe men sekulet mevazınıhu fe ülaike humül muflihun

9.Ve men haffet mevazüzühu fe ülaikellezine hasiru enfusehum bima kanu bi ayatina yazlimun

10.Ve le kad mekkennakum fil erdı ve cealna leküm fiha meayiş kallem ma thank you

11.Ve le kad halaknakum sümme savvernakum sümme kulna lil melaiketiscudu li ademe fe secedu illa demon lem yekum mines sacidin

12.Kale ma meneake ella tescüde iz emartük kale ene hayrum minhhalakteni min nariv ve halaktehu min tiyn

13. Kale fehbit minha fe ma yekunu taint en tetekebbera fiha fahruc inneke mines surd

14. Cetatea enzırnı la yevmi yub'asun

15. Kale inneke minel munzarin

16. Kale fe bima Ağveytenı le ak'udenne lehum Sıratakel müstekıym

17. Sümme le atiyennehum mim bey eydihim ve min halfihim ve an eymanihim ve an schemailihim ve la tecidü ekserahüm şakirin

18.Kalehruc minha mez'umem medhura le men tebiake minhüm le emleenne hell minkum ecmeıyn

19. Or ademusk ente ve zevcükel heaven feküla min haysu și'tüma ve la takraba secerate fe tekuna minez oppressor's

20. Fe delusional lehumeş satan li yübdiye lehuma mavuriye anhuma min sev'atihima ve kale ma nehakuma rabbüküma an hazihiş secerati illa en tekuna angeleyni ev tekuna minel halidin

21.Ve kasemehuma inni leküma le minen nasıhıyn

22.Fe dellahuma bi ğurur fe lemma zakaş şecerate bedet lehuma sev'atühuma ve tafika yahsifani alaihima miv verakil cenneh ve nadahuma rabbühuma elem enheküma an tilküemş secerati ve ekul leküma inneş satane leküma aduvum mubin meu

23.Kala rabbena zalemna enfusena ve il lem tagfir lena ve terhamna lenekunenne minel hasirin

24.Kalehbitu ba'duküm li bad'din adüvv ve leküm elephant erdı müstekarruv ve metaun ila hıyn

25. Kale fiha tahyevne ve fiha temutune ve menha tuhracun

26.Ya ben ademe kad enzelna aleyküm libasey yüvarı sev'atikum ve rüşev ve libasüt taqwa zalike hayr zalike min ayatillahi leallehum yezzekkerun

27. Ya me ademe la yeftinenkümüş satanic kema ahrace parental paradise yenziu anhuma libasehuma li yuriyehuma sev'atihima innehu yeraküm huve ve kabuluhu min haysu la teravnehum inna cealneş seyatiyne evyae lillezine la yu'minun

28.Ve iza fealu prostitute kalu vecedna aleyha abaena ballahu emerana biha kul innallahe la ye'muru bil fahşa' e tekuune alallahi ma la ta'lemun

29. Kul emera, Domnul bil kisti ve ekiymu trup în kulli masjid bedeeküm teudun

30. Ferikan heda ve ferikan hakka alaihimud dalaleh innehumut tehazus seyatiyne awliyae min dunillahi ve yahsebune ennehum muhtedun

31. Ya me ademe huzu zineteküm în kulli masjid și cenușa ei vesrabu ve la tüsrifu innehu la yühibbül lavish

32.Kul men harrame zinetellahilleti ahrace li ibadih vet tayyibati miner rizk kul hiye lillezine amenu fil life halisatey yevmel kıyameh also nufassilül ayati li kavmiy ya'lemun

33.Kul innema harrame rabbiyel fevahishe ma zahera minha ve ma betane wal isme wal bagye biğayril right ve en tüşriku billahi ma lem yünezzil bihi sultanev ve en tekulu alallahi ma la ta'lemun

34. Ve li kulli ummet's ecel fe iza cae eclühüm la yeste'hirunesaatev ve la yestakdimun

35. Ya me ademe imma ye'tiyennekum rusülüm minkum yekussune aleyküm ayat fe menitteka ve asleha fe la havfün alayhim ve la hum yahzenun

36. Vellezine kefzebu bi ayatina vestekberu anha ülaike ashabün nar hum fiha halidun

37.Fe men azlemü mimmeniftera allellahi kefiben ev kezebe bi ayatih ülaike yenalühum nesıybühum minel kitab even iza caethüm rusülüna yeteveffevnehum kalu eyne ma küntum ted'une min dunillah kalu dallu anna ve şehidu ala enfusihim ennehum kanu kafirin

38.Kaledhulu fi umemin kad halet min kablikum minel cinni vel insi fin pomegranate kullema dehalet ummetul leanet uhteha even ized daraku fiha cemian kalet uhrahüm li ulahüm rabbena haülai edaluna fe atihim azaben di'fem minen nar kale li kullin di'fuv ve lakil la ta'lemun

39.Ve kalet ulahüm li uhrahüm fe ma kane leküm aleyna min fadlin fe zukul azabe bima küntum teksibun

40. İnnellezine ezzebu bi ayatina vestekberu anha la tüfettehu lehum ebvabüs semai ve la yedhulunel to heaven, even yelicel cemelü fi semmil hiyad and kefalike neczil criminal.

41. Lehüm min hell mihadüv ve min fevkıhüm ğavaş și de asemenea necziz opresor

42. Vellezine amenu ve amilus salihati la nuklifu nafsen illa vüs'aha ülaike ashab cenneh hum fiha halidun

43.Ve neza'na ma fi sudurihim min ğıllin tecri min tahtihimül enhar ve kalül hamdu lillahillezi hedana li haza ve mak kunna li nehtediye lev la en hedanellah le kad caet rusulu rabbina bil hakk ve nudu en tilkumul paradise uristumuha bima küntum ta'melun

44. Ve nada ashabül paradise ashaben nari en kad vecedna ma veadena rabbuna hakkan fe hel vecedtum ma veade rabbukum hakka kalu neam fe ezzene muezzinum beynehum el la'netullahi alez tyrant

45.Ellezine yesuddune an sabilillahi ve yebğuneha ıveca ve hum bil ahirati kafirun

46.Ve beynehuma hijab ve allel a'rafi ricaluy ya'rifune kullem bisimahum ve nadev ashabel heaven en salaam aleykum lem yedhuluha ve hum yatmeun

47.Ve iza surifet ebsaruhum tilkae ashabin nari kalu rabbena la tec'alna adică poporul nostru este crud

48.Ve nada ashabül a'rafi ricaley ya'rifunehum bisımahüm kalu ma agna ankum cem'ukum ve mak kuntum testekbirun

49.E haulaillezine aksemtü la yenalühumullahü bi rahmeh üdhülül Cennete la havfün aleykum ve la entum tahzenun

50.Ve nada ashabun nari ashabun heaven en efidu aleyna minel mai ev mimma razekakumullah kalu innallahe harramehuma alel unbeliever

51.Ellezınettehazu dînehum lehvev ve leibev ve ğararthümül lifed earth fel yevme nensahüm kema nesu likae yevmihim haza ve ma kanu bi ayatina yechadun

52.Ve le kad ci'nahüm bi kitab fassalnahu a ilmin hudev ve merciel li kavmiy yu'minun

53.Hel yenzurune illa te'vileh yevme ye'tı te'vılühu yekulüllezine nesuhu min kablü kad caet rusülü rabbina bil hakk fe hel lena min şüfeae fe yeşfeu lena ev nüraddü fe na'mele ğayrallezi künna na'mel kad hasiru enfusehum ve dalle anhum ma kanu yefterun

54. İnne rabbekümullahüllezi halekas semavati vel erda fi sitti eyyamin sümmesteva allel arşi yuğşil lelen nehara yachtlübühu hasısev veş şemse vel camera ven nücume müsehharatim bi emirh ela lehül folku wal emr tebarakallahü rabbül tărâmul

55. Ud'u rabbekum tedarruav ve hufyeh innehu la yühibbül mu'tedin

56.Ve la tufsidu fil erdi ba'de reyitiha ved'uhu havfev ve tamea inne rahmatallah karbüm minel muhsinin

57. Și huvellezi yürsilür riyaha büşram beyne yedey ahmet even iza ekallet sehaben sikalen suknahü li beledi meyyitin fe enzelna bihil mae fe ahracna bihi min kullis semerat kekalike nuhricül mevta leallekum teekkerun

58. Vel beledüt tayyibu yahrucu nebatuhu bi iz rabbih vellezi habuse la yahrucu illa nekida kekalike nüsarrifül ayati li kavmiy yeşkurun

59.Le kad erselna nuhan ila kavmihi fe kale ya kavmı'büdullahe ma leküm min divine ğayruh inni ehafü aleyküm azabe yevmin azym

60. Kalel meleü min trib inna li nerake fi dalalim mubin

61. Kale ya people leyse bi dalaletüv ve lakinni rasulum mir rabbil alamin

62. Übelligukum risalati rabin și ensahu leküm ve a'lemü minellahi ma la ta'lemun

63.E ve acibtum en caeküm zikrüm mir rabbikum ve li tetteku ve leallekü turhamun

64.Fe ezzebuhu fe enceynahü vellezine meahu fil fulki ve ağraknellezine kefzebu bi ayatina innehum kanu kavmen amin

65.Ve ila adin ehahum huda kale ya kavmı'büdullahe malekum min divinen ğayruh e fe la tettekun

66. Kalel meleüllezine keferu min tribe inna le nerake fi sefahetiv ve inna le nesunnuke minel kazibin

67. Kale ya people leyse bi sefahetüv ve lakinni rasulum mir rabbil alemin

68. Übelligukum risalati domn și ene leküm nasihun emin

69.E ve acibüm en caeküm zikrum mir rabbikum ala racülim minküm li yunzirakum vezkuru iz cealekum hulefae mim ba'di oameni din nuhiv ve zadekum elephant bestah fezkuru alaellahi leallekum tuflihun

70.Kalu eci'tena li na'büdellahe vahdehu ve nezera ma kane ya'büdü abauna fe'tina bima teiduna in kunte mines sadikıyn

71. Kale kad vekaa aleyküm mir rabbiküm ricsüv ve ğadab e tucadilunen fi esmain semmeytümuha entum ve abaüküm ma nezzelellahü biha min sultan fenteziru inni meakum minel muntezırin

72.Fe enceynahü vellezine meahü bi rametim minna ve kata'na dabirallezine kefzebu bi ayatina ve ma kanu mu'mininin

73.Ve ila semude ehahum saliha kale ya kavmi'büdullahe malekum min divinen ğayruh kad caetküm beyyinetum mir rabbikum hazihi nakatullahi lekum ateen fe zeruha te'kul fi erdullahi ve la temessuha vi suin fe ye'huzekum mâna mea de chin

74. Vezkuru iz cealeküm hulefae mim ba'di adiv ve bevveeküm elephant erdı tettehızune min sühuliha kutav ve tenhitunel cibale buyuta fezkuru alaellahi ve la ta'sev elephant erdi mufsid

75.Kalel meleül lezinestekberu min kavmihı lillezines tud'ıfu li men amene minhum eta'lemune enne saliham murselüm mir rabbih kalu inna bima ursile bihi mu'minun

76. Kalellezinestekberu inna billezı amentum bihi kafirun

77. Fe akarun nakate ve atev an emir rabbihim ve kalu ya salihu'tina bima teiduna in kunte minel murselın

78. Fe ehazethümür racfetü fe asbehu fi darihim casimin

79.Fe tawla anhüm va kale ya tribe le kad eblağtükum stăpânul profeției ve nesahtü leküm ve lakil la tühibbunen nasıhıyn

80. Iar lutan iz kale li kavmihi ete'tunel fahişete ma sebekakum biha min ehadim minel alemin

81. İnneküm le te'tuner ricale sehvetem min dunin nisa' bel entum poporul meu risipitor

82.Ve ma kane responsive kavmihı illa en kalu ahricuhum min karyetikum innehum ünasüy yetetahherun

83.Fe enceynahü ve ehlehu illemraetehu kanet minel ğabirın

84.Ve emtarna alaihim metara fenzur keyfe kane soarta criminalului

85.Ve ila medyene ehahum şüayba kale ya kavmı'büdullahe malekum min divine ğayruh kad caetküm beyyinetum mir rabbiküm fe evfül keyle vel uzune ve la tebhasun nase wareehum ve la tüfsidu fil erdı ba'de remedialha zaliküm hayrul leküm in kuntum credincios

86. Ve la tak'udu bi kulli sirat tuidune ve tesuddune an sabilillahi men amene bihi ve tebğuneha ıveca vezkuru iz küntum kallen fe kesseraküm venzuru keyfe kane akıbetül mufsidin

87. Ve in kane taifetüm minkum amenu billezı ürsiltü bihi ve taifetül yü'minu fasbiru chiar yahkümallahü beynena ve huve hayrul Hakimin

88.Kalel meleüllezinestekberu min kavmihı le nuhricenneke ya şüaybü vellezine amenu meake min karyetina ev leteudune fi milletina kale e ve lev künna karihin

89. Kadifterayna allallahi kesiben in udna fi milletikum ba'de iz neccanellahu minha ve ma yekunu lena en neude fiha illa ey yesahallahu rabbuna vesia rabbuna kulle sheikin ilme allallahi tawakkelna rabbeneftah beynena ve beyne tribe bil right ve ente hayrul fatihayn

90.Ve kalel meleüllezine keferu min tribe le initteba'tum şüayben inneküm izel le hasirun

91. Fe ehazethümür racfetü fe asbehu fi darihim casimin

92.Ellezine kefzebu süayben ke el lem yagnev fihellezine kefzebu süayben kanu humul hasirin

93. Fe tawla anhüm ve akle ya people le kad eblağtükum risalati rabin ve nesahtü leküm fe keyfe asa ala oameni necredincioși

94.Ve ma erselna fi karyetim min nebiyyin illa ehazna ehleha bil be'sai ved darrai leallehum yeddaraun

95. Sümme beddelna Mekanes seyyietil hasenete even afev ve kalu kad messe abaenad darraü ves serraü fe ehaznahüm bagtetev ve hum la yeş'urun

96.Ve lev enne ehlel kura amenu vettekav le fetahna alayhim berakatim mines semai vel erdı ve lakin kezebu fe ehaznahum bima kanu yexibun

97.E fe emine ehlül kura ey ye'tiyehüm be'süna beyatev ve Hüm naimun

98.E ve emine ehlül kura ey ye'tiyehum be'suna duhav ve hum yel'abun

99.E fe eminu mekrallah fe la ye'menü mekrallahi illel kavmül hasirun

100.E ve lem yehdi lillezine yersunel erda mim ba'di ehliha el lev neşaü esabnahüm bi zünubihim ve natbeu ala kulubihim fe hum la yesmeun

101.Tilkel kura nekussu aleyke min embaiha ve le kad caethüm rusülühum bil beyyinat fe ma kanu li yü'minu bima kefzebu min kabl izalike yachtbeullahü ala kulubil kafirin

102.Ve ma vecedna li ekserhim min ahd ve ev vecedna ekserahüm le fasikıyn

103. Sümme beasna mim ba'dihim musa bi ayatina ila fir'avne ve meleihi fe zalemu biha fenzur keyfe kane qibetül mufsid

104.Iar castelul musa ya fir'avnü inni rasulum mir rabbil alemin

105. Hakiykun ala el la ekule allallahi illel hakk kad ci'tumum bi beyyinetim mir rabbikum fe ersil meıye meı israıl

106.Kale in kunte ci'te bi vers fe'ti biha in kunte mines sadikayn

107.Fe elka asahü fe iza hiye sub'banum mubin

108.Ve nezea yedehu fe iza hiye beydaü lin ministru

109. Kalel meleü min tribe fir'avne inne haza le sahirun buy

110. Walked o yuhricekum min erdikum fe maza te'murun

111. Amintiți-vă Kalu ercih ve ehahu și ersil elefant median

112. Ye'tuke bi kulli saharin buy

113.Ve caes seharatü fir'avne kalu inne lena le ecran in künna nahnül ğalib

114. Kale neam ve innekum le minel mukarrab

115. Kalu ya musa imma en tülkiye ve imma en nekune nahnül Mülkıy

116.Kale elku fe lemma elkav seharu a'yünen nasi vesterhebuhum ve cau bi sihrin azym

117. And evhayna ila musa en elki asak fe iza hiye telkafu ma ye'fikin

118. Fe vekaal hakku ve betale ma kanu ya'melun

119.Fe gülibu hunalike venkalebu surd

120. Si ülkıyes seharatu sacidin

121.Kalu amenna bi rabbil alamin

122. Rabinul Moise și Aaron

123.Kale fir'avnü mentüm bihi kable en azene leküm inne haza le mekrum mekertümuhü elephant medinet li tuhricu minha ehleha fe sevfe ta'lemun

124.Le ükattıanne eydiyeküm ve ercüleküm min hilafine sümme le üsallibenneküm ecmeıyn

125. Kalu inna ila rabbina munkalibun

126. Ve ma tenkmü minna illa en amenna bi ayati rabbina lemma caetna rabbena efriga aleyna sabrav ve taeffena muslimin

127.Ve kalel meleü min tribe fir'avne e etezru musa ve kavmehu li yufsidu elephant erdi ve yezerake ve alihetek kale senukattilü ebnaehum ve nestahyi nisaehum ve inna fevkahüm kahirun

128.Kale musa li kavmihisteıynu billahi vasbiru innel erda lillah yurisüha mey yeşau min ibadih wal qibetu lil mutekiyn

129.Kalu uzina min kabli en te'tiyena ve mim ba'di ma ci'tena kale asa rabbüküm ey yühlike adüvveküm ve yestahlifeküm fil erdı fe yenzura keyfe ta'melun

130.Ve le kad ehazna ale fir'avne bis sine ve naksım mines semerati leallehum yezzekkerun

131.Fe iza caethümül hasenetü kalu lena hazih ve in tüsıbhum seyyietüy yettayyeru bi musa ve meme meah e la innema tairuhum indellahi ve lakinne ekserahüm la ya'lemun

132.Ve kalu mehma te'tina bihi min aytil li tesharana biha fe ma nahnu lek bi mu'mininin

133.Fe erselna alaihimut tufane vel cerade vel kummele ved dafadia ved nu spune ayatim mufessalatin festekberu ve kanu poporul meu criminalul meu

134.Ve lemma vekaa alaihim riczü kalu ya mused'u lena rabbeke bima ahide indexe in kefte annar ricze le nü'minenne stain ve le nürsilenne meake ben israel

135. Felemma kesefna anhumur ricze to ecelin hum baliguhu iza hum yenkusun

136.Fentekamna minhüm fe Ağraknahüm elephant Yemmi bi ennehum kefzebu bi ayatina ve kanu anha ğafilin

137.Ve evrasnel kavmellezine kanu yüstad'afune meşarikal erdı ve meğaribehelletı barakna fiha ve temmet kalimatu rabbikel husna ala bani israel bima saberu ve demmerna ma kane yesneu fir'avnü ve kavmühu ve ma kanu ya'rishun

138.Ve cavezna bi me israilel bahra fe etev ala kavmiy ya'küfune ala asnamil lehum kalu ya musec'al lena ilahen kema lehum aliheh kale innekum kavmun techelun

139. İnne haülai mübberum ma hum fihi ve superstition ma kanu ya'melun

140. Kale Eğayrallahi ebıyküm ilahev ve huve feddalekum ale alem

141.Ve iz enceynakum min ali fir'avne yesumunekum suel azab yukattilune ebnaeküm ve yestahyune nisaeküm ve fi zalikum belaüm mir rabbikum aziym

142. Și vaadna musa selasine leyletev ve edenmnaha bi asrin fe temme mikatu rabbihi erbeiyne leyleh ve kale musa li ehıyhi harunahlüfni fi tribe ve aslıh ve la tettebı' sabilel mufsid

143.Ve lemma cae musa li mikatina ve kelemehu rabbühu kale rabbi erini enzir ileyk kale len teran ve lakininzur ilel cebeli fe inistekarra Mekanehu fe sevfe teran felemma tecella rabbühu lil cebeli cealehu dekev ve harra musa saıka felemma efaka kale subhaneke tübtü ileyke ve eneleşül credincios

144.Kale ya musa innistafeytüke alen nasi bi risalati ve bi kalam fe huz ma ateytüke ve küm mineş şakirin

145.Ve ketebna lehufil elvahı min kulli sey'im mev'izatev ve tefsylel li kulli sey' fe huzha bi Güçlüv ve'mur kavmeke ye'huzha bi ahseniha seürıküm daral fasikıyn

146.Seasrifü an ayatyellezine yetekebberune fil erdı biğayril hakk ve iy yerav kulle ayti la yü'minu biha ve iy yerav sebıler rushdi la yettehizuhü sebıla ve good placeav sabilel ğayyi yettehizuhu sebıla zalike bi ennehüm zebu bi ayatina ve kanu anha ğafilin

147.Vellezine kefzebu bi ayatina ve likail ahirati habitat a'malühüm hel yuczevne illa ma kanu ya'melun

148.Vettehaze people musa mim ba'dihı min huliyyihim iclen cesedel lehu huvar e lem yerav ennehu la loadellimühüm ve la yehdıhim sebila ittehazuhu ve kanu tyrant

149. Ve lemma sukita fi eydihim ve raev ennehül kad dallu kalu leil lem yerhamna rabbuna ve Yağır lena lenekunenne minel hasirin

150.Ve lemma racea musa ila kavmihı ğadbane esifen kale bi'sema halaftumunu mim ba'dı e emergencytum emra rabbikum ve elkal elvaha ve ehaze bir ra ehiyhi yecurrühu ilayh kalebne umme innel kavmestad'afuni ve kadu yaktuluneni fe la tusmit biyel a'dae ve la 

151.Kale rabbaghfir li ve li ehiy ve edhılna fi rahimike ve ente erhamür womb

152. İnnellezinet tehazül icle seyenalühum ğadabüm mir rabbihim ve ziletün fil lifed earth and similar neczil mufterin

153. Vellezine amilus seyyiati sümme tabu mim ba'diha ve amenu inne rabbeke mim ba'diha le ğafurur rahıym

154. Ve lemma sekete am musel ğadabü ehazel elvah ve fi nüshatiha hudev ve rahmatül lillezine hum li rabbihim yerhebun

155. Vahtara musa kavmehu seb'ıyne racülel li mikatina felemma ehazethümür racfetü kale rabbi lev și'te ehlektehum min kablü ve iyyay e tühlikuna bima feales süfehaü minna in hiye illa fitnetük tudıllü biha men teşaü ve tehdı men teşa' ente veliyyüna fağfir lena verhamna ve nete hayrul cerșetorul tău

156. Vektüb lena fi hazihid world hazenetev ve fil ahirati inna hudna ileyk castle torment usuybu bihi men esha' ve mercy vesiat kulle sey' fe seektübüha lillezine yettekune ve yü'tunez intelligence vellezine hum bi ayatina yu'minun

157.Ellezine yettebiuner rasulen nebiyyel ummiyyellezi yecidune mektuben indehum fit torah vel incili ye'murum bil ma'rufi ve yenhahum anil munkeri ve yühıllü lehümt tayyibati ve yuharrimü 'alaihimül habaise ve yedau anhüm israhüm vel lâlelletı kanet amenu bihi ve azzeruhü ve nesaruhu vetteveun nurallezi ünzile meahu ülaike humül muflihun

158.Kul ya eyyühen nasu innı rasulullahi ileyküm cemaanillezi lehu mulküs semavati vel ard la ilahe illa Hüve yuhyi ve yumitü fe aminu billahi ve rasulihin nebiyyil ummiyyellezi yü'minü billahi ve kalimati vettebiuhu leallekum amenințat

159.Ve min tribe musa ummatüy yehdune bil right ve bihi ya'dilun

160. Și kat'nahumusnetey ashrate esbatan umema ve evhayna to musa izisteskahü kavmühu enıdrib bi asakel hacer fembeceset minhüsneta ashrata oglindă ka alime kullü ünasim meşrabehum ve zallelna alaihimul ğamame ve enzelna alayhimül menne ves selva kulu min tayyibati ma razaknakum ve ma zalemuna ve lakin kanu enfusehum vară

161.Ve iz kıyle lehümüskunu hazihil kayete ve külu minha haysü și'tum ve kulu hittatüv vedhulül babe sücceden nağfirlekum hatıy'atikum senezidül muhsinin

162.Fe beddelellezine zalemu minhüm kavlen ğayrallezi kıyle lehum fe erselna alayhim riczem mines semai bima kanu yazlimun

163. Ves'elhüm anil karyetilletı kanet hadıratel bahr iz ya'dune fis sebti iz te'tihim hıytanühüm yefsukun sevtihim şürraav ve yevme la yesbitune la te'tıhim izalike nebluhum bima kanu yefsukun

164.Ve iz kalet ummatum all minhum lime teizune kavmenillahu muhliküh ev muazzibuhum azaben sedida kalu ma'ziraten illa rabbikum ve leallehum yettekun

165.Felemma nesu ma zükkiru bihi enceynellezine yenhevne anis sui ve ehaznellezine zalemu bi azabim beisim bima kanu yefsukun

166. Felemma atev amma nühu anhu kulna lehüm kunu karadetem hasiın

167.Ve iz teezzene rabbüke le yeb'asenne alaihim ila yevmil doomsday meyyesumuhum suel torment inne rabbeke le serıul ıkab ve innehu le ğafurur rahıym

168.Ve kat'nahum elephant erdi umema minhümüs salihune ve minhum dune zalike ve belevnahum bil hasenati ves seyyiati leallehum yarciun

169.Fe succesor mim ba'dihim hayfüv verisul inscription ye'huzune in between hazel edna ve yekulune se yuğferulena ve iy ye'tihim aradum mislühu ye'huzuh e lem yu'haz alaihim misakul book el la yekul alallahi illel hakka ve derasu ma fih ved darul ahiratu hayrul lillezine yettekun e fela ta'kulun

170.Vellezine yümessikune bil book și ekamus salah inna la nüdıy'u ecral muslihıyn

171.Ve iz netaknel cebel fevkahüm keennehu zulletüv ve zannu ennehu vakium bihım huzu ma ateynakum bi cucuv vezkuru ma fihi leallekum tettekun

172.Ve iz ehaze rabbüke mim me ademe min zuhurihim zurriyyetehum ve Eşhedehum ala enfusihim elestü bi rabbikum kalu bela şehidna en tekulu yevmel doomsday inna künna an haza ğafilin

173.Ev tekulu innema Eşrake abauna min kablü ve künna zürriyyetem mim ba'dihim e fetühliküna bima fealel mubtilun

174. Si la fel nufessilul ayat ve leallehum yarciun

175. Vetlü alaihim nebeellezi ateynahu ayatina feneseleha minha fe etbeahhus satan fe kane minel ghavin

176.Ve lev și'na le rafa'nahu biha ve lakinnehu ahlede ileler vettebea hevah fe meselühu ke meselil kelb in tahmil alay yelhes ev tetrukhü yelhes zalike meselül kavmillezine kefzebu bi ayatina faxusil kassa leallehum yetefekkerun

177.Sae Konunil kavmullezine kefzebu bi ayatina ve enfusehum kanu yazlimun

178. Mey yehdillahu fe huvel mühtedi ve mey yudlil fe ülaike humül hasirun

179.Ve le kad zera'na li to hell kesıram minel cinni vel insi lehum kulubül la yefkahune biha ve lehum a'yünül la yübsırune biha ve lehum azanül la yesmeune biha ülaike kel en'ami bel hum edall ülaike humül gafilun

180. Ve lillahil esmaül husna fed'uhu biha ve zerullezine yülhidune fi esmail seyüczevne ma kanu ya'melun

181.Ve mimmen halakna ummatüy yehdune bil hakku ve bihi ya'dilun

182.Vellezine kefzebu bi ayatina senestdricühum min haysu la ya'lemun

183. Și umli lehum inne keydı text

184.E ve lem yetefekkeru ma bi sahibihim min cinneh in huve illa nezırum mubin

185.E ve lem yenzuru fi melekutis semavati vel erdı ve ma halakallahü min sey'iv ve en asa ey yekune kadikterabe ecelühüm fe bi eyyi hadîm ba'dehu yüminun

186. Mey yudlilillahu fe la hadiye leh ve yezeruhum fi tuğyanihim ya'mehun

187.Yes'eluneke anis hour eyyane mursaha kul innema ilmüha ınde rabbı la Yücellıha lilzamanha illa hu sekulet fis semavati vel ard la te'tiküm illa bagteh yes'eluneke keenneke hafiyyün anha kul innema ilmüha indallahi ve lakinne ekseran nasi la ya'lemun

188. Kul la emlikü li nafsi nef'av ve la darran illa ma şaellah ve lev kuntü a'lemul ğaybe lesteksertü minel hayr ve ma messeniyes suü ine illa nezıruv ve Beşırul li kavmiy yü'minun

189.Hüvellezi halekakum min nafsiv vahıdetiv ve ceale minha zevceha li yesküne ileyha felemma teğaşşaha hamelet hamlen lightly fe merrat bih felemma eskalet deavellahe rabbehuma lein ateytina salihal lenekunenne mineş discipolul tău

190. Felemma atahuma salihan ceala lehu şürakae fima atahuma fe talellahu amma yüşrikun

191.E yüşrikune mal la yahlüku sey'ev ve hum yuhlekun

192.Ve la yestetuy'une lehum nasra v ve la enfüsehum yensurun

193.Ve in ted'uhum ilel Hüda la yettebiuküm sevaün aleyküm e deavtümuhüm em entümu samitun

194. İnnellezine ted'une min duillahi ıbadün emsalüküm fed'uhum felyestecıbu leküm in kuntum sadikıyn

195.E lehüm erculüy yesmeune biha em lehum eydiy yebtusune biha em lehum a'yunuy yubsirune biha em lehum azanüy yesmeune biha kulid'u şürakaeküm sümme kiduni fela tunzrun

196. Inscripția İnne veliyyiyallahüllezı nezzelel și huve yetevelles salihıyn

197.Vellezine ted'une min dunihi la yestetıy'une nasraküm ve la enfüsehum yensurun

198.Ve in ted'uhum ilel Hüda la yesmeu ve terahüm yenzurune ileyke ve hum la yübsırun

199.Huzil afve ve'mur bil urfi ve a'rid anil ignorant

200.Ve imma yezeganneke mineş satanic nezgun festeiz billah innehu semiun buy

201. İnnellezınettekav iza messehum taifüm mineş satani tezekkeru fe explicum mubsırun

202. Și Ihvanühum Yemüddunehum Fil ğayyi thumme

203.Ve iza lem te'tihim bi ayatin kalu lev lectebeyteha kul innema ettebiu ma yuha ileyye mir rabbi haza besairu mir rabbikum ve hudev ve rahmatül li kavmiy yu'minun

204.Ve iza kuriel koran festemiu lehu ve ensitu leallekum turhamun

205. Vezkür rabbeke fi nefsike tedardruav ve hiyfetev ve dunel catina minel gafilin

206. İnnellezine in rabbike la yestekbirune an ibadatihi ve yusebbihune hu ve lehu yescudun

ȘTIRI ASOCIATEEste permis să reciți rugăciuni și sure fără wudu? Se poate lua un rozariu fără abluție? Dhikr cu capul descoperit...

Semnificația turcă a surei A'raf:

1.Elif Lam Mim Sad.

2. Aceasta este o carte care a fost trimisă la voi ca să-i avertizați (oamenii) cu ea și ca îndemn pentru credincioși. Nu mai sunt probleme în piept din cauza asta.

3. Urmează ceea ce ți-a fost descoperit de la Domnul tău. Nu-l părăsi și urmează alți prieteni. Cât de puține sfaturi primești!

4. Am distrus multe țări. Pedeapsa noastră le-a venit în timp ce dormeau noaptea sau când se odihneau ziua.

5. Când le-a venit chinul Nostru, ei n-au avut ce să spună decât să spună: „(Noi am meritat.) Într-adevăr, noi am fost nicăieri”.

6. Cu siguranță îi vom întreba pe cei cărora au fost trimiși profeți. Desigur, îi vom întreba pe profeți.

7. Cu siguranță le vom explica (ce au făcut) cu deplină cunoștință. Pentru că nu suntem departe de ei.

8. Este corect să cântăriți faptele în ziua aceea. Oricine depășește recompensele, ei sunt cei care vor obține mântuirea.

9. Dar cei a căror răsplată este ușoară, ei sunt cei care se pierd din cauza nedreptății lor față de versetele Noastre.

10. V-am dat putere și putere pe pământ. Am creat, de asemenea, multe oportunități de trai acolo. Dar cât de puțin ești recunoscător!

11. Cu siguranță te-am creat. Apoi te-am modelat. Apoi le-am spus îngerilor: „Închinați-vă înaintea lui Adam”. Toți, cu excepția diavolului, s-au închinat cu evlavie. Nu era unul dintre cei care s-au înclinat respectuos.

12. Allah a spus: „Ce te-a împiedicat să te închini când ți-am poruncit?” a spus. (El a spus) „Sunt mai bun decât el. Pentru că tu m-ai creat din foc. Și tu l-ai creat din noroi”.

13. Allah a spus: „Acum coboară de acolo. Pentru că nu e locul tău să fii arogant acolo! Iesi afara acum! Pentru că ești unul dintre cei mai de jos.”

14. Satana a spus: „(Atunci) dă-mi timp până în ziua când oamenii vor învia”.

15. Allah a spus: „Tu ești unul dintre cei cărora li se dă timp”.

16. Satana a spus: „(Atunci) în schimbul că m-a tachinat, jur că voi sta cu siguranță pe calea voastră dreaptă pentru a-i induce în eroare”.

17 „Atunci îi voi (pândca) în fața lor, în spatele lor, din dreapta și din stânga lor, și pe cei mai mulți dintre ei nu-i vei găsi recunoscători.”

18. Allah a spus: „Ieși de acolo rușinat și izgonit. Și oricine dintre ei vă urmează, vă voi umple pe toți în Iad”.

19. „O, Adam! Tu și soția ta rămâneți în rai. Mănâncă oriunde vrei. Dar nu te apropia de acel copac. Altfel, vei fi printre cei nelegiuiți”.

20. Atunci diavolul le-a șoptit să-și deschidă părțile intime care le erau ascunse și a zis: Spunând: „Domnul tău ți-a trimis acest copac numai ca să nu devii un înger sau un copac veșnic (în Paradis). interzis.”

21 Și le-a jurat: „Într-adevăr, eu sunt unul dintre cei care vă sfătuiesc”.

22. În felul acesta, i-a înșelat și i-a târât în ​​ban. Când au gustat din copac, le-au apărut părțile intime. Au început imediat să se acopere cu frunze de paradis. Domnul lor le-a zis: „Nu v-am interzis eu acest copac? Nu ți-am spus că diavolul este un dușman deschis pentru tine?”

23. Au zis: „Domnul nostru! Ne-am persecutat pe noi înșine. Dacă nu ne ierți și nu ai milă de noi, cu siguranță vom fi printre învinși.”

24. Allah a spus: „Coborâţi-vă ca duşmani unii altora. Există pentru tine pe pământ să locuiești și să te bucuri până la un timp.”

25. Allah a spus: „Acolo vei trăi, vei muri acolo și vei fi scos de acolo (ziua judecății)”.

26. O, fiii lui Adam! V-am oferit haine pentru a vă acoperi părțile intime și haine pentru a decora. Cât despre hainele taqwa (a nu te teme de Allah), asta este mai bine. Aceste (haine) sunt un semn al milei lui Allah. Poate vor primi sfaturi (deci le-am dat oamenilor).

27. O, fiii lui Adam! Nu lăsa diavolul să te înșele, așa cum a scos părinții tăi din Paradis, dezbrăcându-i de haine pentru a le deschide părțile intime. Pentru că el și tribul lui te văd de unde tu nu îi poți vedea. Cu siguranță, i-am făcut pe diavoli prieteni ai celor care nu cred.

28. Când săvârșesc o faptă urâtă, ei spun: „Ne-am găsit pe strămoșii noștri pe ea și Allah ne-a poruncit să o facem”. Spune: „Într-adevăr, Allah nu poruncește fapte urâte. Arunci asupra lui Allah lucruri pe care nu le știi?”

29. Spune: „Domnul meu a poruncit dreptatea. Îndreptați-vă fețele (spre el) la fiecare prosternare. Închinați-vă lui Allah făcând religia voastră doar pentru El. Te vei întoarce (din nou) așa cum te-a creat El la început.”

30. Allah i-a călăuzit pe unii dintre ei, iar unii dintre ei au meritat să se rătăcească. Pentru că i-au luat pe diavoli ca prieteni în locul lui Allah. Au crezut că sunt și ei pe drumul cel bun.

31. O, fiii lui Adam! Pune-ți podoaba (imbraca-te frumos și curat) în fiecare moschee. Mănâncă, bea, dar nu irosește. Căci nu-i plac pe cei care risipesc.

32. Spune: „Cine a interzis podoaba și hrana curată pe care Allah le-a creat slujitorilor Săi?” Spune: „Acestea sunt pentru credincioșii din viața acestei lumi. În Ziua Judecății, este numai pentru ei. Aici explicăm versurile unul câte unul pentru un popor care știe.”

33. Spune: „Doamne, nu am găsit nicio dovadă pentru păcat, pentru agresiune greșită, pentru faptă deschisă și secretă sau pentru păcat. Vă este interzis să asociați ceva cu Allah pe care El nu a pogorât și să spuneți despre Allah ceea ce nu știți. a făcut."

34. Fiecare națiune are un anumit timp. Când le-a venit timpul, ei nu pot nici să rămână în urmă nicio clipă și nici să iasă înainte.

35. O, fiii lui Adam! Și oricine se ferește de Allah și își corectează starea, nu va fi teamă pentru ei dacă dintre voi există profeți care vă vorbesc despre versetele mele. Nici nu vor fi supărați.

36. Cât despre cei care neagă versurile Noastre și sunt aroganți să le urmeze, ei sunt locuitorii Iadului. Vor rămâne acolo pentru totdeauna.

37. Cine este mai nedrept decât cei care inventează o minciună împotriva lui Allah sau neagă revelațiile Lui? Aici le va ajunge partea lor din Carte (viață și întreținere scrise pentru ei). În cele din urmă, când solii noștri îngerești au venit la ei să le ia sufletele, ei au spus: „Unde sunt lucrurile pe care le închini în afară de Allah?” ei spun. Ei spun: „Ne-au părăsit și au dispărut” și mărturisesc împotriva lor că sunt necredincioși.

38. Allah spune: „Intră în foc cu djinii și cu popoarele care au trecut înaintea ta”. Fiecare comunitate își blestemă tovarășul (pe care l-a urmat și s-a rătăcit). În cele din urmă, când s-au adunat cu toții acolo, cei care i-au urmat le-au spus celor care i-au condus: „Domnul nostru! Ne-au indus în eroare. Ei spun: „Dă-le încă un chin de foc”. Allah spune: „Pentru fiecare dintre voi există un dublu chin. Dar nu știi.”

39. Primul i-a spus celui din urmă: „Nu ai nicio superioritate asupra noastră. Așa că gustă pedeapsa pentru ceea ce ai câștigat.”

40. Cei care neagă versetele Noastre și nu pot face aroganți să urmeze acele versete, porțile cerurilor nu li se vor deschide. Nu vor putea intra în Paradis până când cămila nu va trece prin urechea unui ac! Așa pedepsim criminalii.

41. Pentru ei este o saltea din focul iadului, iar peste ei sunt cuverturi de focul iadului. Așa îi pedepsim pe cei nelegiuiți.

42. Cât despre cei care cred și fac fapte bune – împovărim pe om doar cu ceea ce își permite – ei sunt locuitorii Paradisului. Ei sunt acolo veșnic.

43. Am scos din inimile lor tot ce era în numele urii. Râurile curg sub ele. „Lăudat să fie Allah, care ne-a adus la aceasta. Dacă nu ar fi fost Allah să ne călăuzească, nu am fi fost călăuziți. Într-adevăr, proorocii Domnului nostru ne-au adus adevărul”. Li se va spune: „Iată Paradisul, căruia ai fost făcut moștenitor din cauza a ceea ce ai făcut (fapte bune)!” se numeste.

44. Oamenii Paradisului vor spune oamenilor Iadului: „Am găsit adevărat ce ne-a promis Domnul nostru. Ai găsit adevărată și promisiunea Domnului tău?” Ei spun „Da”. Atunci un crainic dintre ei a spus: „Blestemul lui Allah este asupra asupritorilor!”. el sună.

45. Ei sunt cei care împiedică calea lui Allah și vor să o facă să pară strâmbă și contradictorie. Ei sunt cei care neagă Viața de Apoi.

46. ​​​​Între cei doi (rai și iad) sunt niște bărbați pe un zid din A'raf. Ei îi cunosc pe toți oamenii din rai și din iad după fețele lor. Locuitorilor Paradisului, „Salutări vouă!” Ei suna. Încă nu au intrat în rai, dar speră.

47. Când ochii lor vor fi îndreptați către oamenii Iadului, ei vor spune: „Domnul nostru! Nu ne face cu oamenii cruzi”.

48. Oamenii din Araf strigă și la niște bărbați pe care îi cunosc după chip și spun: „Nici mulțimea voastră, nici trufia voastră nu v-au făcut bine!”.

49 „Aceștia sunt cei pe care i-ați jurat că „Allah nu va avea milă de ei”? (Întorcându-se apoi către oamenii din Paradis) „Hai, intră în Paradis. Nu ai nicio teamă. Nu o să fii supărat”, spun ei.

50. Oamenii Iadului vor striga și oamenilor din Paradis: „Vă rog să turnați puțin din apă sau din hrănirea pe care Allah ți-a dat-o asupra noastră”. Ei spun: „Într-adevăr, Allah le-a interzis necredincioşilor”.

Recitarea surei Araf - Traducerea surei Araf, semnificația turcă, scrierea arabă, virtutea și interpretarea
51. Își luaseră religia ca pe un joc și distracție, iar viața lumească îi înșelase. Așa cum au uitat că vor ajunge în această zi și au tot tăgăduit semnele Noastre, noi îi vom uita astăzi.

52. Cu siguranță le-am adus o carte pe care am explicat-o cu bună știință, ca un ghid și o milă pentru un popor care crede.

53. Ei așteaptă doar rezultatul (interpretarea) Coranului (spunând: „Să vedem!”). În ziua în care va veni rezultatul pe care l-a anunțat, cei care l-au uitat înainte vor spune: „Cu adevărat, proorocii Domnului nostru au adus adevărul. Există acum vreun mijlocitor pentru noi, că dacă mijlocesc pentru noi sau dacă ne întoarcem (în lume), facem altceva decât ceea ce am făcut?” Într-adevăr, ei s-au greșit singuri. Iar (idolii) pe care i-au fabricat (ca zei) i-au abandonat și au dispărut.

54. Cu siguranță Domnul tău este Cel care a creat cerurile și pământul în șase zile (șase faze) și a fost zidit pe Tron, noaptea, care s-a adăugat la ziua care-l urmează la nesfârșit și a creat soarele, luna și toate stelele după porunca lui. este bine. Atenție, atât a crea cât și a porunci îi aparțin numai Lui. Slavă lui Allah, Domnul lumilor.

55. Roagă-te Domnului tău cu smerenie și seriozitate. Pentru că Lui nu-i plac nelegiuitorii.

56. Nu face rău în pământ după ce a fost pus în ordine. Roagă-te lui Allah cu frică (pedeapsa lui) și speranță (pentru mila Sa). Cu siguranță, mila lui Allah este foarte aproape de cei care fac binele.

57. El este Cel care trimite vânturile ca o veste bună înaintea milei Sale. În cele din urmă, când vânturile poartă nori grei, îi trimitem la (învia) un pământ mort și trimitem apă acolo jos. Apoi scoatem tot felul de fructe cu el. Așa vom scoate morții. Poate te gândești cu o lecție.

58. Cu permisiunea Domnului ei, planta unui pământ bun și favorabil crește din belșug și roditor. Și din ceea ce (solul) este rău și nepotrivit, va ieși doar o plantă inutilă. Așa explicăm versetele în moduri diferite pentru un popor care va fi recunoscător.

59. Noi l-am trimis pe Noe ca profet la poporul său și a zis: „O, poporul meu! servi lui Dumnezeu. Nu există alt dumnezeu pentru tine decât El. Cu siguranță, mă tem de pedeapsa unei zile grozave pentru tine.”

60. Notabilii poporului său au spus: „Te vedem clar în rătăcire”.

61. (Noe) le-a spus: „O, poporul meu! Nu am nicio eroare. Mai degrabă, sunt un profet trimis de Domnul Lumilor”.

62 „Vă transmit descoperirile Domnului meu și vă sfătuiesc. Știu lucruri pe care tu nu le cunoști prin revelația lui Allah.”

63. Ești surprins că ți-a venit o reamintire (revelație și îndemn) de la Domnul tău, printr-un om din mijlocul tău, ca să te avertizeze și să te ferești de Allah și să obții milă?

64. Atunci poporul lui l-a lepădat. L-am salvat pe el și pe cei care erau cu el în navă. Și i-am înecat pe cei care au tăgăduit semnele Noastre. Pentru că erau un popor orb.

65. Iar poporului din Ad, Am trimis pe fratele lor Hud ca profet. El le-a spus: „O, poporul meu! servi lui Dumnezeu. Nu există alt dumnezeu pentru tine decât El. Nu vei avea grijă să nu asculti de Allah?”

66. Cei care n-au crezut printre cei de seamă ai poporului său au spus: „Într-adevăr, te vedem în lipsă de înțelegere. Credem că tu trebuie să fii unul dintre mincinoși.”

67. Hud a spus: „O, poporul meu! Nu am o deficiență mintală. Mai degrabă, sunt un profet trimis de Domnul lumilor”.

68 „Vă transmit ceea ce Domnul meu a descoperit. Sunt un consilier de încredere pentru tine.”

69 „Ești surprins că ți-a venit o aducere aminte (revelație și îndemn) de la Domnul tău, printr-un om dintre voi, ca să vă avertizeze? Amintește-ți că Allah te-a înlocuit după oamenii lui Noe și te-a făcut mai puternic din fire. Amintiți-vă de binecuvântările lui Allah, ca să aveți succes.”

70. Ei au spus: „Ai venit la noi ca să ne putem închina numai lui Allah și să lăsăm ceea ce strămoșii noștri se închinau? Adu asupra noastră chinul cu care ne-ai amenințat, dacă ești sincer”.

71. Hud a spus: „Acum o pedeapsă și mânie au coborât asupra ta de la Domnul tău. Vă certați cu mine despre niște nume (zei falși) pentru care Allah nu a trimis nicio dovadă, dar pe care voi și părinții voștri le-ați inventat? Așa că așteptați (vi se va întâmpla)! Sunt unul dintre cei care vă așteaptă!”

72. Apoi, Noi l-am mântuit pe el și pe cei cu el printr-o milă de la Noi. Am tăiat rădăcinile celor care au tăgăduit semnele Noastre și nu au crezut.

73. Poporului din Thamud le-am trimis pe fratele lor Salih ca profet. El a spus: „O, poporul meu! servi lui Dumnezeu. Nu există alt dumnezeu pentru tine decât El. Într-adevăr, o dovadă clară a venit la tine de la Domnul tău (pentru a arăta că eu sunt un profet). Iată această cămilă a lui Allah ca un miracol pentru tine... Lasă-l să mănânce și să bea în proprietatea lui Allah. Nu-i face niciun rău. Altfel, un chin dureros te va apuca”.

74 „Amintiți-vă că, după ce oamenii din Ad, Allah v-a pus în locul lor și v-a așezat pe pământ. Construiți conace pe câmpiile pământului, sculptați munți și construiți case. Acum amintiți-vă de binecuvântările lui Allah și nu faceți confuzie în țară făcând rău.”

75. Demnitarii aroganți ai poporului său i-au întrebat pe necredincioși: „Știți (cu adevărat) că Salih este un profet trimis de Domnul său?” au zis. Ei au spus: „Cu siguranță că noi suntem credincioși în ceea ce a fost trimis cu el”.

76. Aroganţii spun: „Cu siguranţă că noi suntem cei care tăgăduim ceea ce crezi tu”. au zis.

77. În cele din urmă, au măcelărit cămila, nu au ascultat de porunca Domnului lor și au spus: „O, Salih! Dacă ești unul dintre prooroci (cum zici tu), atunci adu chinul cu care ne amenințai”.

78. Atunci zguduirea puternică i-a cuprins și au căzut cu fața la pământ în casele lor, nemișcați.

79. Acum Salih s-a întors de la ei și a spus: „Cu siguranță v-am transmis ceea ce Domnul meu a revelat și v-am dat sfaturi. Dar nu-ți plac cei care dau sfaturi.”

80. L-am trimis pe Lot ca profet. Când le-a spus poporului său: „Voi faceți lucrul urât pe care nimeni în lume nu l-a făcut înaintea voastră?”

81.” Într-adevăr, părăsiți femeile și vă apropiați de bărbați cu poftă. Nu, sunteți un popor care transgresează.”

Răspunsul celui de-al 82-lea trib a fost doar: „Scoateți-i din țara voastră! Se presupune că sunt oameni care se mențin prea curați...”

83. Așa că l-am salvat pe el și pe membrii familiei lui, cu excepția soției sale. Soția lui era printre cei care erau în chinuri.

84. Am plouat peste ei o ploaie de chin.” Uite cum a fost sfarsitul criminalilor.

85. Iar poporului din Madian Am trimis pe fratele lor Şuaib ca profet. El a spus: „O, poporul meu! servi lui Dumnezeu. Nu există alt dumnezeu pentru tine decât El. O dovadă clară a venit la tine de la Domnul tău. Acum măsurați și cântăriți exact. Nu privați oamenii de proprietatea lor. Nu provocați corupție în pământ după ce a fost pus în ordine. Acestea sunt bune pentru voi dacă sunteți credincioși.”

86 „Și nu vă așezați pe toate cărările amenințând că îi îndepărtați pe cei care cred în El de pe calea lui Allah și să faceți calea lui Allah să pară strâmbă și contradictorie. Amintește-ți că ai fost puțini (și slabi) și el te-a înmulțit. Iată, cum a fost sfârșitul corupților!?”

87.. „Dacă unii dintre voi cred în adevărul care a fost trimis cu mine, iar alții nu, atunci aveți răbdare până când Allah decide între noi. El este cel mai bun dintre judecători.”

88. Notabilii poporului lui Shuayb, trufași, au spus: „O, Shuayb! Cu siguranță te vei întoarce la religia noastră, sau te vom alunga pe tine și pe cei care cred împreună cu tine din țara noastră.” Shuayb a spus: „Chiar dacă nu vrem?”

89 „Dacă ne întoarcem la el după ce Allah ne-a salvat de religia voastră, cu siguranță vom inventa o minciună împotriva lui Allah. Nu este pentru noi să ne întoarcem la religia ta decât dacă Domnul nostru vrea. Domnul nostru a cuprins totul cu cunoștințele Sale. Ne punem încrederea numai în Dumnezeu. O, Domnul nostru! Judecă cu adevăr între noi și poporul nostru. Căci voi sunteți cei mai buni conducători.”

90. Notabilii poporului lui Shuayb, care nu au crezut, au spus: „(O, oameni buni!) Dacă îl urmați pe Shuayb, atunci cu siguranță veți fi învinșii”.

91. Atunci cutremurul cumplit i-a cuprins, iar ei au căzut cu faţa la pământ în casele lor, nemişcaţi.

92. Cei care au negat Shuayb au fost ca și cum nu ar fi locuit niciodată acolo. Cei care l-au negat pe Shuayb au fost adevărații învinși.

93. (Shuayb) s-a întors de la ei și a spus: „O, poporul meu! Cu siguranță v-am transmis revelațiile Domnului meu. te-am si sfatuit. Acum, cum pot să mă întristesc pentru un popor necredincios?”

94. N-am trimis un prooroc în nicio ţară, ca să nu pricinuim sărăcie şi necaz poporului ei, ca să cerşească şi să cerşească.

95. Apoi Am adus binele (abundența și lățimea) în locul răului (necazul și îngustimea). În cele din urmă, s-au înmulțit și au spus (ingratitudine): „Strămoșii noștri erau și ei în suferință și erau din belșug”. I-am prins brusc, în timp ce ei nu erau conștienți de asta.

96. Dacă oamenii din acele țări ar fi crezut și s-ar fi temut de Allah, cu siguranță le-am fi deschis multe binecuvântări de pe cer și de pe pământ. Dar ei s-au negat, așa că i-am prins pentru păcatele lor.

97. S-au simțit oare popoarele țărilor în siguranță că pedeapsa Noastră va veni asupra lor în timp ce dormeau noaptea?

98. Sau s-au asigurat popoarele acelor țări ca pedeapsa Noastră să vină asupra lor în timp ce râdeau și se jucau dimineața?

99. Sau sunt ei feriti de cursul lui Allah? Nimeni nu poate fi ferit de capcana lui Allah, cu excepția oamenilor care suferă pierderi.

100. Nu le-a devenit oare limpede celor care au moștenit pământul după foștii stăpâni că, dacă am fi vrut, i-am fi pedepsit pentru păcatele lor (precum cele dintâi). Noi le sigilăm inimile, dar ei nu aud adevărul.

Recitarea surei Araf - Traducerea surei Araf, semnificația turcă, scrierea arabă, virtutea și interpretarea
101. Aici sunt patriile! Vă spunem câteva dintre știrile lor. Într-adevăr, profetul lor le-a adus dovezi clare. Dar ei nu voiau să creadă ceea ce au negat înainte. Așa pecetluiește Allah inimile necredincioșilor.

102. Nu am găsit la majoritatea dintre ei să se țină de cuvânt. Dar, într-adevăr, i-am găsit pe mulți dintre ei rătăciți.

103. Apoi, după ei, Noi l-am trimis pe Moise cu semnele Noastre clare ca profet la Faraon și la căpeteniile lui, dar ei le-au lepădat (minunile). Vezi cum s-au terminat spoilerele.

104. Moise a spus: „O, Faraon! Într-adevăr, sunt un profet trimis de Domnul lumilor”.

105. Este bine pentru mine să spun numai adevărul înaintea lui Allah. Ți-am adus o dovadă clară (minune) de la Domnul tău. Acum trimite pe israeliți cu mine.

106. Faraon a spus: „Dacă ai adus o dovadă clară, arată-ne-o, dacă ești sincer”.

107. Atunci Moise și-a aruncat toiagul la pământ. Și ce ar trebui să vadă, un dragon evident.

108. Și-a scos mâna (din sânul ei). Și ce ar trebui să vadă, pentru privitori, a devenit alb.

109. Notabilii poporului lui Faraon au spus: „Cu siguranță, acest om este un maestru magician”.

110 „Vrea să te alunge din scaunul tău”. Faraon i-a întrebat pe bătrâni: „Atunci ce părere aveți?” a spus.

111. Ei au zis: „Puneți pe Moise și pe fratele lui să aștepte (un timp) și trimiteți adunatori în cetăți”.

112 „Toți maeștrii magicieni (să adune) să vi le aducă”.

113. Magii au venit la Faraon. „Dacă suntem noi învingătorii, trebuie să existe o recompensă pentru noi, nu-i așa?” au zis.

114. Faraonul a spus: „Da. Mai mult, tu (și nu vei rămâne pentru un salariu) vei fi cu siguranță una dintre cele mai apropiate rude ale mele”, a spus el.

115. (Magicieni), „O, Moise!” Ei au spus: „Ori tu arunci primul, fie noi vom fi cei care aruncăm primii”.

116. (Moise) a spus: „Tu arunci”. Așa că, când au aruncat (ceea ce aveau), au vrăjit ochii oamenilor și le-au insuflat frică. Au făcut o magie grozavă.

117. Și I-am descoperit lui Moise: „Aruncă toiagul tău”. Și orice ar vedea ei, prinde și înghite ceea ce alcătuiesc.

118. Deci adevărul s-a împlinit și tot ce făcuseră a fost în zadar.

119. Acum acolo au fost învinşi şi umiliţi.

120. Magii au căzut în prosternare.

121 Ei au spus: „Noi credem în Domnul lumilor”.

122 „Domnului lui Moise și Aaron”.

123. Faraon a spus: „Tu ai crezut în el înainte să te las!” a spus. „Cu siguranță, aceasta este o capcană pe care ai pus-o în oraș pentru a-și alunga oamenii de acolo. Vei vedea!"

124 „Cu siguranță vă voi tăia mâinile și picioarele pe părți opuse și apoi vă voi spânzura pe toți (ca exemplu).”

125. Ei au spus: „Ne vom întoarce cu siguranță la Domnul nostru”.

126 „Tu ne rănești doar pentru că am crezut când au venit la noi semnele Domnului nostru. O, Domnul nostru! Toarnă răbdare asupra noastră și ia-ne viețile de musulmani”.

127. Notabilii poporului lui Faraon au spus: „Tu (și vei pedepsi pe vrăjitori) i-ai făcut pe Moise și pe poporul său să fie stricați în această țară. Îi vei lăsa să iasă și să te părăsească pe tine și pe zeii tăi?” Faraon a spus: „Le vom ucide pe fiii și le vom salva femeile. vom pleca. Avem o putere copleșitoare asupra lor”.

128. Moise a spus poporului său: „Căutați ajutor de la Allah și aveți răbdare. Fără îndoială, pământul îi aparține lui Allah. El moștenește pe oricine dintre slujitorii Săi vrea. Rezultatul este pentru cei care se tem de Allah.”

129. Ei au spus: „Am fost chinuiți înainte de a veni la noi și după ce ați venit”. Moise a spus: „Se speră că Domnul tău va distruge dușmanul tău și te va face suveran în această țară (Egipt) și va vedea cum te comporți. a spus.

130. Am pedepsit familia lui Faraon cu ani de foamete și lipsă de roade, ca să aibă grijă.

131. Dar când le vine binele, ei spun: „Acesta este al nostru (am muncit și am câștigat)”. Dacă li s-ar întâmpla ceva rău, l-ar pune pe seama ghinionului lui Moise și al celor cu el. Să știți bine că motivul ghinionului lor este numai la Allah (scris). Dar mulți nu știu.

132. Ei au spus: „Orice vei aduce ca să ne vrăjească, nu te vom crede”.

133. Așa că am trimis asupra lor potop, lăcuste, molii, broaște și sânge, fiecare ca o minune. (Nu au învățat de la niciunul dintre ei.) Au fost aroganți și au devenit un popor vinovat.

134. Când chinul a căzut asupra lor, ei au zis: „O, Moise! Roagă-te pentru noi după făgăduința Domnului tău. Dacă ne vei elimina pedeapsa, cu siguranță vom crede în tine și cu siguranță îi vom trimite pe Copiii lui Israel cu tine”.

135. Dar când le înlăturăm pedeapsa până când ajung la termen, ei încalcă imediat jurământul.

136. De aceea Ne-am răzbunat pe ei. I-am înecat în mare pentru că au negat semnele Noastre și le-au ignorat.

137. Am făcut din poporul Israel (israeliții), care era disprețuit și asuprit, moștenitori ai părților de est și apus ale țării unde am dat belșug și fertilitate. Frumoasa făgăduință a Domnului vostru către Copiii lui Israel a fost împlinită în schimbul răbdării lor. Am distrus ceea ce Faraon și poporul lui au făcut și ceea ce ei (au construit cu grijă) au ridicat.

138. Am trecut pe lângă israeliți peste mare. Apoi au dat peste un popor care s-a închinat propriilor idoli. Israeliții au zis: „O, Moise! Ei au spus: „Fă-ne un dumnezeu așa cum au ei proprii dumnezei (idoli)”. Moise a spus: „Într-adevăr, sunteți un popor neștiutor”.

139. Cu siguranță, ceea ce sunt ei (ca religie) este sortit să piară. Tot ceea ce faci este fals.”

140 „Ar trebui să caut un alt zeu decât Allah, când ți-am dat superioritate asupra lumilor?”

141. Când te-am izbăvit din familia lui Faraon. Ți-au provocat cea mai urâtă tortură. Ți-au ucis fiii și ți-au cruțat femeile. În aceasta a fost o mare încercare pentru tine de la Domnul tău.

142. Am stabilit o perioadă de timp de treizeci de nopți pentru Moise și i-am adăugat zece (nopți). Astfel, timpul rânduit de Domnul său s-a împlinit în patruzeci de nopți. Moise i-a spus fratelui său Harun: „Ia-mi locul în mijlocul poporului meu și fii constructiv. Nu urma calea corupătorilor”.

143. Când Moise a venit la locul stabilit (Turul), iar Domnul său i-a vorbit, a zis: „Domnul meu! Arată-mi (tu însuți) și mă voi uita la tine." Allah a spus: „Nu mă puteți vedea deloc (în lume). Dar uită-te la (acel) munte, dacă rămâne pe loc, mă poți vedea și pe mine”. Când Domnul Său s-a arătat muntelui, l-a distrus. Moise a căzut și el inconștient. Când s-a trezit, a spus: „Te voi ține departe de deficiențe, Dumnezeule! m-am pocait fata de tine. Eu sunt primul dintre credincioși”, a spus el.

144. (Allah) „O, Moise! Prin dezvăluirile și cuvântul meu te-am ales pe tine peste popor. Așa că ia ceea ce ți-am dat și fii printre cei recunoscători”.

145. Noi am scris pentru Moise o îndemnare și o explicație a tuturor lucrurilor pe tablele Torei și i-am spus: „Acum ține-i tare și poruncește și poporului tău. Lasă-i să le ia (exercită) cu cei mai buni. În curând vă voi arăta țara celor răi”.

146. Îi voi îndepărta de la semnele Mele pe cei trufași pe nedrept pe pământ. Chiar dacă văd fiecare verset, nu cred în el. Dacă văd calea cea bună, nu o vor urma. Dar dacă văd calea greșirii, o iau (imediat) ca pe o cale. Acest lucru se datorează faptului că ei au negat Ayat-ul Nostru și au fost întotdeauna nepăsători de ei.

147. Faptele celor care neagă versurile Noastre și întâlnirea cu Viața de Apoi au fost zadarnice. Ei sunt pedepsiți doar pentru ceea ce au făcut.

148. Poporul lui Moise, după el (mergând la Tur), a luat din podoabele lor o statuie de vițel cu burduf (un zeu). Nu au văzut ei că nu le-a vorbit și nu le-a arătat nicio cale? (Ca atare) l-au luat (un zeu) și au devenit nelegiuiți.

149. Când israeliții au regretat (ceea ce făcuseră) și au văzut că s-au abătut de la adevăr, au spus: „Dacă Domnul nostru nu se va milostivi de noi și nu ne va ierta, cu siguranță vom fi printre învinși”.

150. Când Moise s-a întors la poporul său supărat și trist, a zis: „Ce fapte rele ai făcut după mine? Nu ai așteptat porunca Domnului tău și te-ai grăbit?” A aruncat farfuriile (de furie) si l-a prins de parul fratelui sau, incepand sa-l traga spre el. (Fratele său) „O, fiu al mamei mele”, a spus el, „Poporul meu m-a găsit slab. Aproape că m-au ucis. Nu-i face pe dușmani fericiți tratându-mă așa. Nu mă echivala cu acel grup de răufăcători”.

151. (Moise) a spus: „O, Doamne! Iartă-mă pe mine și pe fratele meu. Adu-ne în mila Ta. Tu ești cel mai milostiv dintre cei milostivi”.

152. Cei care iau vițelul ca zeu vor primi cu siguranță mânie de la Domnul lor (în Viața de Apoi) și umilință în viața acestei lumi. Așa îi pedepsim pe calomniatori.

153. Cât despre cei care săvârșesc fapte rele și apoi se pocăiesc și rămân statornici în credința lor, nu există nicio îndoială că Domnul tău este cel mai iertător, cel mai milostiv după aceea (căința).

154. Când mânia lui Moise s-a potolit, el a luat tablele (aruncate). În scrisul lor a existat călăuzire și milă pentru cei care se temeau de Domnul lor.

155. Moise a ales șaptezeci de bărbați din poporul său, ca să meargă în locul hotărât de noi. Când i-a prins comoția (au leșinat). Moise a spus: „Doamne! Dacă ai fi dorit, i-ai fi distrus pe ei și pe mine înainte de asta. Acum ne vei nimici din cauza păcatelor săvârșite de niște proști dintre noi? Acesta este doar testul tău. Cu ea induci in eroare pe oricine vrei si indrunzi pe oricine vrei la adevar. Tu ești părintele nostru. Acum iartă-ne și ai milă de noi. Ești cel mai bun dintre cei care iartă.”

156 „Scrieţi pentru noi o faptă bună în lumea aceasta şi în cea de apoi. Pentru că ne-am îndreptat către calea cea dreaptă care duce la tine.” Allah a spus: „Am chin, îl pot provoca oricui vreau. Mila mea este atotcuprinzătoare. O voi scrie pentru cei care se păzesc de mine, dau zakat și cred în revelațiile Noastre.”

157. Ei sunt cei care îl urmează pe Mesager, acel profet analfabet pe care îl găsesc scris în Tora și în Evanghelie împreună cu ei. El le poruncește să facă binele și le interzice să facă rău. El face ca lucrurile bune și curate să fie halale și cele rele și murdare ilegale pentru ei. Ridică sarcini grele și lanțuri pe ele. Cei care cred în el, îl respectă, îl ajută și urmează lumina (Coranul) care a fost trimisă la el, ei sunt cei care vor avea succes.

158. (O, Muhammad!) Spune: „O, oameni! Cu siguranță, eu sunt Trimisul lui Allah, trimis către voi tuturor, cărora le aparține stăpânirea cerurilor și a pământului. Nu există alt zeu în afară de el. El învie și ucide. Așadar, credeți în Allah și în Trimisul Său, profetul analfabet care crede în Allah și în cuvintele Lui, și urmați-l, astfel încât să găsiți calea cea dreaptă.”

159. A existat și un grup de oameni ai lui Moise care au îndrumat (oamenii) pe calea cea dreaptă și au acționat drept cu el.

160. Le-am împărțit în grupuri de douăsprezece triburi. Când poporul lui (plictisit de sete în câmpul Tih) i-a cerut lui Moise apă, I-am descoperit: „Loviește-ți toiagul pe o piatră”. Douăsprezece izvoare au țâșnit din piatră (când a lovit). Toată lumea știa de unde să bea apa (lor). Și am făcut umbră de nor peste ei și am trimis la ei mană și prepelițe. (Am spus noi). Ei nu ne-au greșit, dar s-au nedreptățit pe ei înșiși.

161. În vremea aceea li s-a zis: „Stabiliţi-vă în ţara aceasta. Mănâncă acolo cum vrei și spune „Hitta” (Doamne, iartă-ne). Intră cu smerenie pe poarta cetăţii, ca să-ţi iertăm greşelile. Vom da și mai mult celor care fac binele”.

162. Cei care au greșit printre ei au schimbat imediat cuvântul din ceea ce li s-a spus. Așa că am trimis asupra lor o pedeapsă din cer pentru greșeala lor.

163. O, Muhammad! Întrebați-i despre starea orășenilor de lângă mare. Iată, depășeau limitele privind sâmbăta (interdicția). Pentru că sâmbăta, când erau în vacanță, peștii veneau la ei, iar în zilele când nu erau în vacanță (altele) nu veneau. Așa i-am testat din cauza abaterii lor de la drum.

164. Când un grup dintre ei a spus: „De ce (degeaba) sfătuiți un popor pe care Allah îl va distruge sau pe care îl va pedepsi aspru? Ce dai?” Ei au spus: „Noi (noi dăm sfaturi) pentru a-i face o scuză Domnului tău, și poate că se vor teme de Allah”. au zis.

165. Când au uitat ce li s-a adus aminte, Noi i-am mântuit pe cei ce au încercat să-i împiedice de rău. I-am prins pe cei nelegiuiți cu o pedeapsă aspră pentru că s-au rătăcit.

166. Când au refuzat să renunţe la ceea ce li s-a interzis să facă, le-am spus: „Deveniţi maimuţe ticăloase”.

167. Când Domnul tău a anunțat că îi va trimite pe cei care îi vor face să guste cea mai urâtă pedeapsă până în Ziua Învierii. Cu siguranță Domnul tău este iute în pedeapsă. Cu siguranță El este Cel mai iertător, Cel mai milostiv.

168. Le-am împărțit pe pământ în bucăți. Printre ei sunt oameni buni. Au fost unii care nu erau așa. Le-am testat cu bine și rău, în caz că vor reveni.

169. Apoi, după ei, a venit o generație (rea) care a moștenit Cartea (Tora). Ei ar lua proprietatea fără valoare a acestei lumi temporare și ar spune: „Vom fi iertați (oricum)”. Dacă le vine un articol similar, îl vor cumpăra și ei. Nu a fost luată de la ei o promisiune în Carte că nu vor spune altceva decât adevărul despre Allah? Nu i-au citit conținutul? Totuși, locuința din Viața de Apoi este mai bună pentru cei care se tem de Allah. Nu te gândești niciodată?

170. Cât despre cei ce se țin de Carte și fac rugăciunea, Noi nu irosim răsplata celor drepți.

171. Când Noi am ridicat muntele deasupra lor ca și când ar fi fost un baldachin și au crezut că va cădea peste ei. Noi le-am spus (le:) „Țineți tare de Cartea pe care v-am dat-o și amintiți-vă ce este în ea, ca să vă amintiți de Allah”.

172. Când Domnul tău a luat descendenții fiilor lui Adam (în veșnicie) și i-a făcut martori împotriva lor, zicând: „Nu sunt eu Domnul vostru?” el a spus. Ei au spus: „Da, am fost martori (că ești Domnul nostru)”. Facem asta pentru ca tu să nu spui în Ziua Judecății: „Nu eram conștienți de acest lucru”.

173 Sau: „Înaintea noastră, părinții noștri au stabilit parteneri cu Allah. Suntem generația care a venit după ei. Acum, ai de gând să ne distrugi din cauza greșilor?”

174. Așa explicăm versetele separat, pentru ca ele să se întoarcă la adevăr.

175. Spune-le povestea celui care a scăpat de ei, deși Noi i-am dat semnele Noastre, iar Satana l-a urmat, așa că a fost unul dintre cei nelegiuiți.

176. Dacă am fi vrut, cu siguranță l-am fi înălțat cu acele versete. Dar a rămas blocat în lume și și-a urmat propriul capriciu și capriciu. Starea lui este ca a unui câine: dacă îl calci, își lasă limba și respiră; Chiar dacă o lași în pace, îți va lăsa limba și se va estompa. Aceasta este starea oamenilor care neagă revelațiile Noastre. Acum spune-le despre aceste evenimente ca să se poată gândi la ele.

177. Cât de rea este situația unui popor care neagă semnele Noastre și se greșește numai pe ei înșiși!

178. Pe cine îl călăuzește Allah, acela găsește calea cea dreaptă. Și oricine induce în eroare, ei sunt învinșii.

179. Cu siguranță am creat pentru Iad mulți djinni și oameni care au inimă, dar nu înțeleg cu ei, care au ochi, dar nu văd cu ei și care au urechi, dar nu aud cu ei. Sunt ca animalele, chiar mai jos. Aceștia sunt cei nepăsători.

180. Cele mai frumoase nume sunt ale lui Allah. Roagă-te Lui prin numele Sale frumoase și părăsește-i pe cei care denaturează adevărul despre numele Lui. Vor fi pedepsiți pentru ceea ce au făcut.

181. Printre cei pe care i-am creat pe noi, există o comunitate care se agață de adevăr, arată calea cea dreaptă și realizează adevărul și dreptatea.

182. Cât despre cei care neagă versurile Noastre, Îi vom duce treptat la dezastru dintr-un loc pe care nu-l cunosc.

183. Le dau răgaz. Fără îndoială, capcana mea este formidabilă.

184. Nu s-au gândit ei că nu există nicio urmă de nebunie în prietenii lor (Profetul) (care sunt bine cunoscuți și trăiți între ei). El este doar un avertizor clar.

185. Nu s-au uitat ei la suveranitatea și ordinea fără limite din ceruri și de pe pământ, la tot ce a creat Allah și ca timpul lor să fie aproape? Deci ce cuvânt vor crede în continuare?

186. Pe cine induce Allah în eroare, nu este nimeni care să-l călăuzească. Dumnezeu îi lasă în mânia lor, iar ei se clatină.

187. Te întreabă când se va sparge sfârşitul lumii. Spune: „Cunoașterea ei este numai la Domnul meu. Numai El (Allah) o va dezvălui la timp. El a cântărit foarte mult cerurile și pământul. Îți va veni doar brusc.” Te întreabă de parcă ai fi știut despre asta. Spune: „Cunoașterea Lui este numai la Allah. Dar majoritatea oamenilor nu știu.”

188. Spune: „Nu am putere să mă rănesc sau să mă folosească, dacă Allah nu vrea. Dacă aș cunoaște cele nevăzute, aș dori să câștig mai mult bine și răul nu m-ar fi atins. Sunt doar un avertizor și un vestitor al veștilor bune pentru un popor care crede.”

189. Allah este Cel care te-a creat dintr-un singur suflet și și-a făcut partenerul, ca să-și găsească pacea cu el. Când (bărbatul) se unește cu soția sa, soția lui poartă o povară ușoară (rămâne însărcinată) și o poartă (pentru un timp). Când sarcina ei devine grea, amândoi se roagă Domnului lor: „Dacă ne dai un copil bun și sănătos, cu siguranță vom fi printre cei recunoscători”.

190. Dar când Allah le dă un copil bun și sănătos, ei îi atribuie parteneri în ceea ce privește copilul pe care Allah le-a dat. Allah este înălțat mai presus de ceea ce ei asociază.

191. Îi atribuie ei parteneri lui Allah ceea ce nu poate crea nimic, decât ceea ce a fost creat de ei înșiși?

192. Cu toate acestea, ei (zeii pe care i-au luat) nu îi pot ajuta și nici nu se pot ajuta pe ei înșiși.

193. Dacă îi chemi pe calea dreaptă, ei nu te vor urma. La fel este și pentru tine dacă îi suni sau taci (nu vei obține rezultate).

194. Toți cei cărora îi închini în afară de Allah sunt slujitori (creați) ca tine. Dacă ești sincer, cheamă-i imediat, astfel încât ei să-ți răspundă (ascultă-ți rugăciunile).

195. Au picioare pe care să meargă? Sau au mâini de ținut? Sau au ochi de văzut sau urechi de auzit? Spune: „Hai, sună-ți partenerii, apoi întinde-mi o capcană și nu mă lăsa să văd!”

196. Căci păzitorul meu este Allah, Care a trimis Cartea (Coranul). El este păzitorul tuturor celor drepți.

197. Iar cei pe care îi chemați în afară de Allah nu sunt în stare să vă ajute. Nici ei nu se pot ajuta.

198. Dacă îi chemi pe calea dreaptă, ei nu vor auzi. Îi vezi că se uită la tine, dar ei nu văd.

199. Luați calea iertării, poruncește binele și îndepărtează-te de cei ignoranți.

200. Dacă te ispitește o ispită a diavolului, caută imediat refugiu la Allah. Cu siguranță, El aude, știe.

201. Nu există nicio îndoială că cei care se tem de Allah, când o șoaptă de la diavol îi atinge, se gândesc cu atenție (adu-ți aminte imediat de Allah), apoi deschid imediat ochii.

202. Cât despre cei care sunt frați cu diavolii, diavolii îi ademenesc la mânie și atunci nu încetează să facă asta.

203. (O, Muhammad!) Când nu le aduci un vers (pe care vor ei), ei spun (batjocoritor): „Dacă l-ai fi strâns de undeva”. Spune: „Urmez doar ceea ce mi-a fost descoperit de la Domnul meu. Aceste (versetele Coranului) sunt intuiții de la Domnul tău (luminile care luminează ochii inimii.) Este o sursă de călăuzire și o milă pentru un popor care va crede.”

204. Când este recitat Coranul, ascultați-l și tăceți, ca să vi se arate milă.

205. Adu-ți aminte de Domnul tău dimineața și seara cu un glas care nu este tare, cerșind și cu frică dinăuntru, și nu fi printre cei nepăsători.

206. Cu siguranță, îngerii în prezența Domnului tău nu sunt prea mândri pentru a se închina Lui. Ei Îl slăvesc și se prosternează numai înaintea Lui.

ȘTIRI ASOCIATE

Ce ar trebui să mănânce un copil cu alergii? Care sunt alimentele alternative pentru bebelușii alergici?