Ce înseamnă smerenie? În ce versete este menționată smerenia în Coran? Hadith despre smerenie

Sentimentul umilinței, în primul rând, aduce o persoană la demnitate și uimire în fața lui Allah (swt). Servitorul care simte puterea și măreția lui Allah devine conștient de neputința și slăbiciunea sa, chiar dacă este puțin. Deci, ce înseamnă smerenie? În ce hadith-uri apare smerenia? Iată toate detaliile despre smerenie...

Derivat de la rădăcina vaz' care înseamnă „a-și vedea demnitatea și rangul scăzut, a se supune cuiva”. umilinţă Cuvântul este opusul aroganței. Cu alte cuvinte, înseamnă a scăpa de sentimentele și comportamentele umilitoare față de ceilalți. Cuvântul umilință, care a venit în turcă din arabă, este echivalent cu termenul de smerenie. Raghib al-Isfahani derivă smerenia de la rădăcina da‘at (ضعت), care înseamnă „infamie, dezonorant, dezonorant”. și că înseamnă „consimțământul unei persoane într-un grad mai mic decât merită”. precizează. Si deasemenea Raghib al-Isfahani, El spune că există o diferență între umilință și venerație. Umilința este folosită atât pentru facultăți morale, cât și pentru acțiuni deschise și secrete, venerația este folosită în special pentru mișcările organelor, smerenia în inimă se reflectă în organe ca venerație. Oamenii sufismului consideră venerația ca pe o stare a inimii. Cuneyd-i Baghdadi a definit venerația ca fiind „modestia inimilor în fața lui Allah, care le cunoaște secretele”.

Ce înseamnă smerenie?

MODEST PERSOANE ÎN VALOARE pe slujitorii lui DUMNEZEU

O persoană cu umilință prețuiește pe ceilalți oameni și îi acceptă așa cum sunt. Capacitatea de a ierta greșelile arată virtutea.

Allah (c.c) în a 215-a sura Shuara din Coran. El a spus în versetul despre a fi umil:

Fii extrem de umil față de credincioșii care te urmează!

وَاخْفِضْ جَنَاحَكَ لِمَنِ اتَّبَعَكَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ

Vahfid cenahake li menittebeake minel mu'minin.

Într-un alt verset, Allah spune: „Slujitorii Celui Prea Milostiv umblă pe pământ cu smerenie. Oamenii ignoranți spun: „Bună”. ei spun.

وَعِبَادُ الرَّحْمَنِ الَّذِينَ يَمْشُونَ عَلَى الْأَرْضِ هَوْنًا وَإِذَا خَاطَبَهُمُ الْجَاهِلُونَ قَالُوا سَلَامًا

Și ibadur rahmanillezine yesshune allele succession hevnen ve iza hatabehumul ignorance kalu salaam. (Furkan 25/63)

Hadith despre umilință

Hadith despre umilință

Trimisul lui Allah a mai spus:

„Dumnezeu mi-a spus: Fii atât de smerit încât nimeni să nu se laude cu nimeni; Nimeni să nu asuprească pe nimeni! a poruncit.” (Muslim, Paradise 64)

„Oricine arată un grad de smerenie de dragul lui Allah, Allah îl va ridica cu un grad din această cauză. Oricine arată un grad de aroganță față de Allah, Allah îl va umili cu un grad din acest motiv; continuă așa și în cele din urmă îl aruncă în esfel-i sâfilîn (sub fund).” (İbn-i Mâce, Zühd, 16)

Trimisul lui Allah -sall-Allâhu 'alaihi wa sallam- a continuat să fie un slujitor al lui Allah Atotputernicul mai presus de orice altceva. Una dintre narațiunile care descriu această alegere a Profetului este următoarea:

Într-o zi, Mesagerul lui Allah -sallallahu alaihi wa sallam- stătea și vorbea cu Gabriel. În acel moment, un înger a coborât din cer. Gabriel -alaihis-salâm- a spus că acest înger coborise pentru prima dată în lume. Înger:

„-O, Muhammad! Domnul tău m-a trimis la tine. Regele întreabă dacă vrea să fie profet sau profet slujitor”.

Profetul nostru -sallallahu 'alaihi wa sallam- s-a uitat la Gabriel. Cameră:

„O, Mesager al lui Allah! Fii smerit față de Domnul tău!” a spus.

Trimisul lui Allah -sallallahu 'alayhi wa sallam- a mai spus:

„Vreau să fiu un profet slujitor”. Ei au arătat un exemplu excepțional de smerenie prin porunci. (Ahmed, II, 231; Heysemi, IX, 18, 20)

ȘTIRI ASOCIATEMila Profetului (SAW) pentru fiicele sale

CUM A FOST SINTAMENTUL CINS AL PROFETULUI NOSTRU (SAV)?

Trimisul lui Allah -sallallahu 'alayhi wa sallam- le-a spus celor care arată un respect excesiv pentru el:

„Nu mă ridica deasupra rangului meu de drept! Pentru că Allah m-a făcut slujitor înainte de a mă face Mesager”. (Heysemi, IX, 21)

Chiar dacă profetul nostru -sallallahu 'alaihi wa sallam- ar invita sclavii la pâine de orz, ei ar răspunde invitației lor[1] și chiar ar saluta copiii.[2]

Conform celor relatate de Hadrat Enes, ei îi vizitau din când în când pe Ansar, iar când ajungeau la casele lor, îi salutau și pe copii, îi mângâiau pe cap și se rugau pentru ei. (Nesai, es-Sünenü'l-Kübrâ, VI, 90)

Anas -radiyallahu anh- Mesagerul lui Allah -sall-Allâhu 'alaihi wa sallam- a povestit următorul incident cu privire la smerenia și perfecțiunea morală a Stăpânului nostru:

„L-am slujit pe Trimisul lui Allah timp de aproximativ zece ani. Prin Allah, aș fi alături de el pentru a sluji în expediție și acasă, iar serviciul lui pentru mine ar fi mai mult decât serviciul meu pentru el. În acest timp, permiteți-mi să spun „Uf!” el nu a spus. „De ce ai făcut asta?” pentru ceva ce am făcut, „De ce nu ai făcut asta?” pentru ceva ce nu am făcut. el nu a spus.